Chapter 21

  Inima kmpqratului este ca un rku de apq kn mkna Domnului, pe care kl kndreaptq kncotro vrea. -  

  Omul socotewte cq toate cqile lui sknt fqrq prihanq, dar Cel ce cerceteazq inimile este Domnul. -  

  A face dreptate wi judecatq, este mai plqcut Domnului deckt jertfele. -  

  Privirile trufawe wi inima kngkmfatq, aceastq candelq a celor rqi, nu este deckt pqcat. -  

  Planurile omului harnic nu duc de ckt la belwug, dar celce lucreazq cu grabq n`ajunge de ckt la lipsq. -  

  Comorile ckwtigate cu o limbq mincinoasq sknt o dewertqciune care fuge, wi ele duc la moarte. -  

  Silnicia celor rqi ki mqturq, pentrucq nu vor sq facq ce este drept. -  

  Cel vinovat merge pe cqi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.  

  Mai bine sq locuiewti kntr`un coly pe acoperiw, deckt cu o nevastq gklcevitoare kntr`o casq mare. -  

  Sufletul celui rqu dorewte rqul, semenul lui n`are nici o trecere knaintea lui. -  

  Cknd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face knyelept: wi cknd se dq knvqyqturq celui knyelept, el capqtq wtiinya. -  

  Cel neprihqnit se uitq la casa celui rqu, wi vede ce repede sknt aruncayi cei rqi kn nenorocire. -  

  Cine kwi astupq urechea la strigqtul sqracului, nici el nu va cqpqta rqspuns, cknd va striga. -  

  Un dar fqcut kn tainq potolewte mknia, wi o mitq datq pe ascuns potolewte cea mai puternicq mknie. -  

  Este o bucurie pentru cel neprihqnit sq facq ce este bine, dar pentru ceice fac rqul este o groazq. -  

  Omul care se abate dela calea knyelepciunii, se va odihni kn adunarea celor moryi. -  

  Cine iubewte petrecerile va duce lipsq, wi cine iubewte vinul wi untdelemnul dresurilor nu se kmbogqyewte. -  

  Cel rqu slujewte ca prey de rqscumpqrare pentru cel neprihqnit, wi cel stricat, pentru oamenii fqrq prihanq. -  

  Mai bine sq locuiewti kntr`un pqmknt pustiu, de ckt cu o nevastq gklcevitoare wi supqrqcioasq. -  

  Comori de prey wi untdedelemn sknt kn locuinya celui knyelept, dar omul fqrq minte le risipewte. -  

  Cine urmqrewte neprihqnirea wi bunqtatea, gqsewte viayq, neprihqnire wi slavq. -  

  Knyeleptul cucerewte cetatea vitejilor, wi doboarq puterea kn care se kncredeau. -  

  Cine kwi pqzewte gura wi limba, kwi scutewte sufletul de multe necazuri. -  

  Cel mkndru wi trufaw se cheamq batjocoritor: el lucreazq cu aprinderea kngkmfqrii.  

  Poftele lenewului kl omoarq, pentrucq nu vrea sq lucreze cu mknile. -  

  Toatq ziua o duce numai kn pofte: dar cel neprihqnit dq fqrq zgkrcenie. -  

  Jertfa celor rqi este o sckrbq knaintea Domnului, cu ckt mai mult cknd o aduc cu gknduri nelegiuite. -  

  Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultq bine va vorbi totdeauna cu izbkndq. -  

  Cel rqu ia o knfqyiware neruwinatq, dar omul fqrq prihanq kwi kmbunqtqyewte calea. -  

  Nici knyelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n`ajutq kmpotriva Domnului. -  

  Calul este pregqtit pentru ziua bqtqliei, dar biruinya este a Domnului. -